Un inginer francez o caută de o lună pe fata de care s-a îndrăgostit, la prima vedere, în staţia Păcii. Sursa: Codrin Prisecaru

1 /.

Câteva afişe lipite în staţia de la Piaţa Unirii ascund o poveste ca-n filme: el, Nicolas, o caută pe ea, românca de care s-a îndrăgostit.

„Are părul închis la culoare, ochii căprui-negri, absolut minunaţi, cam 1,70 metri, nu e nici prea slabă, nici prea grasă. E absolut frumoasă.“ Dacă aceste detalii ar putea-o banaliza pe necunoscută în peisajul cu „fetiţe dulci“ din Bucureşti, Nicolas Le Marechal s-ar lua în piept cu oricine ar îndrăzni să spună asta. Pentru inginerul francez, femeia care a avut amabilitatea să-i arate drumul de la Păcii la Unirii şi care se potriveşte descrierii este cea care l-a scos din perioada de amorţeală sufletească în care s-a complăcut câţiva ani, câţi au trecut de la divorţ.

Nicolas, ajuns la vârsta de 36 de ani, a venit în România acum o lună, iar la nici două săptămâni făcea „cel mai nebunesc lucru“ din viaţa lui: lipea afişe într-o staţie de metrou, în speranţa că o va găsi pe cea care i-a răscolit sentimentele într-o seară de vineri, după o zi de muncă.

DRAGOSTE

„M-am gândit la ea zile în şir“

După o căsnicie care s-a terminat şi o perioadă în care viaţa i se scurgea monoton în Paris, firma la care lucrează i-a propus un post la Piteşti, în România. A acceptat provocarea tocmai pentru a scăpa de rutină, mai ales că prietenii săi cei mai buni locuiesc la Bucureşti. Au venit, la fel ca el, ca să contribuie la dezvoltarea „companiei-mamă“ în ţările est-europene.

Ei sunt cei la care a printat anunţurile, cei care nu i-au spus că e nebun şi cei care au întrebat la birou cum ar putea Nicolas s-o găsească pe „Ro...“ Sunt singurele litere pe care francezul şi le mai aminteşte din numele femeii care e acum ca o „rază d