Goana si senzationalul ce hranesc mass-media, dupa ce au pus la pamint politica, sportul si artele (enumerate in ordinea crescatoare a importantei), dau tircoale stiintelor si tintesc inspre credinte. In ultimii ani tot auzim ca se fac noi descoperiri arheologice care "vor zgudui din temelii crestinismul". Asa-zise "cercetari" care sa "clatine" iudaismul nu se fac, deoarece poti fi lesne acuzat de anti-evreism (si nu de anti-semitism, cum se spune indeobste, caci si arabii tot semiti sint). De mahomedani se leaga doar cite un caricaturist zevzec, pentru ca nu oricine vrea sa se trezeasca mort, cu o grenada in loc de ceas desteptator. Doar crestinii par mai prosti, caci, nu-i asa, chiar Hristos i-a invatat sa intoarca si obrazul celalalt, atunci cind primesc o palma. Altfel, cred, pe de o parte, ca este o mare dovada de prostie luarea in ris a oricarei credinte si, pe de alta parte, ca, aproape de fiecare data cind savantii au incercat sa elucideze misterele meta-fizice, nu a iesit nici o sfiriiala constructiva, ci doar o sforarie politica. Am putea gindi ca arheologia si paleontologia, stiinte precise prin definitie, sint ocolite de greseala, impostura si rea-credinta. Dimpotriva, ele sint pline si de greseli, si de impostori, si de rau-credinciosi. Citeva intimplari nostime s-ar cuveni amintite. In 1725, Johann Jakob Scheuchzer, un cautator pasionat si in straturile cu fosile si in Cartile Sfinte, a descoperit scheletul ciudat al unei fiinte "umanoide" care masura peste un metru lungime. Imediat a numit-o "Homo diluvii testis", crezind ca are in fata un "om" inecat de Potopul biblic. Multumirea generala a durat exact o suta de ani, pina in 1825, cind celebrul zoolog si paleontolog Georges Cuvier a decretat fara drept de apel ca scheletul apartinea de fapt unei salamandre uriase, ce a primit apoi, in amintirea descoperitorului, numele de "Andrias Scheuchzeri". Charle