Ce ne spune o maşină care circulă pe autostradă cu limita minimă legală de viteză şi în nici un caz nu o depăşeşte pe cea maximă, sau una care are toate geamurile deschise larg în ciuda zgomotului şi a căldurii înăbuşitoare?

Călătorind de la New York la Boston acum două zile, am întâlnit duzini de astfel de maşini. Oricât de banală ar părea observaţ ia de mai sus, ea este un semnal de alarmă care are şanse să fie auzit incomod de limpede în restul lumii. Este reflecţia unor schimbări ce încep să prindă formă în miezul culturii şi comportamentului societăţii americane.

Într-o ţară pentru care Consumul a devenit o religie, ajustările americanului de rând la realitatea galonului de benzină de 4 dolari sau mai mult sunt rezultatul direct al crizei ce a lovit economia SUA în ultimul an. Iar şoferii americani (adică majoritatea populaţiei) sunt doar una din categoriile sociale care au început să îşi ajusteze comportamentul şi să înveţe că viteza mică şi lipsa aerului condiţionat reduc consumul de combustibil. Preţul plătit acum de americani pentru carburanţi abia se apropie de nivelul cu care europenii s-au obişnuit de mult. Benzina a fost pentru americani suficient de ieftină (şi a fost ieftină suficient de mult timp) încât mulţi consideră scumpirea ei un sacrilegiu, o încălcare a unui drept inalienabil.

Implicaţiile ascensiunii fulminante a preţului petrolului sunt însă mult mai dramatice pentru economia SUA, şi nu numai. Benzina ieftină - combinată cu naivitatea că întodeauna va fi aşa - a produs o infrastructură dependentă de autovehicule. Sistemele de transport urban din SUA sunt foarte limitate (în comparaţie cu cele europene), căile ferate fiind abandonate în favoarea camioanelor. Din acest punct de vedere, simbioza dintre SUA şi transportul rutier nu are egal nicăieri în lume - milioane de americani sunt acum dependenţi de maşin