Cine ar fi zis în preistorie că obiceiul de a-ţi acoperi capul pentru a te proteja de vînt şi intemperii avea să devină unul dintre cele mai importante criterii ale modei contemporane, după ce urma să treacă prin perioada în care era considerat un accesoriu obligatoriu al vestimentaţiei, evidenţiind gradul de decenţă al celui care o purta?
Cine ar fi zis în preistorie că obiceiul de a-ţi acoperi capul pentru a te proteja de vînt şi intemperii avea să devină unul dintre cele mai importante criterii ale modei contemporane, după ce urma să treacă prin perioada în care era considerat un accesoriu obligatoriu al vestimentaţiei, evidenţiind gradul de decenţă al celui care o purta?
Primele "pălării", cu toate că nu erau decît simple piei de animale, datează din perioada neoliticului, mărturie stînd desenele rupestre descoperite în peşteri. Pe parcursul trecerii timpului şi dezvoltării marilor civilizaţii din Antichitate au apărut şi alte dovezi ale existenţei obiceiului oamenilor de a-şi acoperi capul, precum sculpturile, mozaicurile, monedele şi documentele scrise. Una dintre primele picturi care înfăţişau un om purtînd o pălărie, asemănătoare cu cea din paie, a fost descoperită într-un mormînt din Teba (oraş în Grecia antică – n.r.). Tot în Antichitate, atît la greci, cît şi la romani, sclavii eliberaţi purtau o tichie specifică, numită "pileus" sau "bonetă frigiană", confecţionată din cel mai cunoscut material utilizat la pălăriile din zilele noastre – fetrul. Istoria spune că acest material a fost adus în Vest de popoarele nomade din Asia, cunoscute pentru utilizarea lînii de oaie şi confecţionarea corturilor şi a hainelor din postav sau fetru. Însă originea acestei bonete se regăseşte în ţinutul Anatoliei de astăzi, modelul său fiind reluat milenii mai tîrziu, în timpul revoluţiei franceze, de iacobini. În Roma antică, persoanele im
