Să reluăm, pe scurt, întâmplările: Institutul Cultural Român din New York (ICRNY) deschide, pe 18 iunie, expoziţia de street art românesc „Freedom for Lazy People” (Libertate pentru leneşi), fiind, se pare, prima dată când un institut european realizează o expoziţie de gen în SUA. Evenimentul este susţinut de Wooster Collective, unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important web site care promovează şi documentează efemera artă stradală; pe 20 iunie, expoziţia de la ICRNY este remarcată de New York Magazine; în urma succesului înregistrat de lucrările lor, cei trei (foarte) tineri artişti (Nuclear Fairy, IRLO şi Omar), sunt invitaţi să picteze sala teatrului 37 Arts, una dintre cele mai cunoscute instituţii Off Broadway;

în 22 iulie, revista de limba română New York Magazin (sublinierea noastră) publică, sub semnătura lui John Gabrian Marinescu, cu titlul scandalizat şi scandalizant „Zvastică şi sex în vitrina ICR New York!”, un articol în care autorul se arată inflamat de unele dintre desenele expoziţiei – de exemplu, de o zvastică de pe fesa unui ponei roz – şi deplânge faptul că la conducerea institutului se află Corina Şuteu, fapt care ar induce comunităţii române din America, al cărui reprezentant se consideră, o stare de „ruşine şi lehamite faţă de ce se face aici” (adică la ICRNY);

pe 25 iulie, un alt colaborator al revistei amintite, Robert Horvath, sesizează poliţia new-yorkeză, care îşi face datoria, vine şi constată că expoziţia nu încalcă nici una dintre legile americane şi nu conţine nici o imagine ofensatoare;

pe 30 iulie, aceeaşi revistă publică editorialul lui Grigore L. Culian, sub titlul „Clanul Patapievici, Şuteu şi Nea... Goe”, care extinde atacurile la adresa expoziţiei şi a echipei ICRNY, fără a uita să sublinieze că Institutul se află sub înaltul patronaj al lui Traian Băsescu.