Cel puţin nouă conaţionali arestaţi în străinătate au ales greva foamei ca metodă de protest faţă de măsurile luate împotriva lor. Sursa: AP Photo

Cazul „Claudiu Crulic“ a devenit un model pentru tot mai mulţi români arestaţi în străinătate. După moartea în Polonia a tânărului care a refuzat să se hrănească timp de mai multe luni, în semn de protest faţă de măsurile luate de autorităţi împotriva sa, cel puţin nouă conaţionali au recurs la această metodă în speranţa că-i vor impresiona pe anchetatorii care i-au aruncat după gratii.

Potrivit Mediafax, care citează date consulare, doi români arestaţi în Franţa, unul din Marea Britanie, doi din Grecia, doi din Spania, unul din Cipru şi unul din Australia au intrat în greva foamei în lunile care s-au scurs de la decesul lui Crulic, cerând fie eliberarea, fie vreo modificare în ancheta ce-i vizează.

De cele mai multe ori, românii nu se limitează la a refuza hrana sau hidratarea, ci recurg la metode neobişnuite de protest. Aşa a procedat şi un conaţional arestat la Lyon, care nu numai că a refuzat să mănânce, dar a şi stat cu gura cusută timp de două săptămâni.

Un alt deţinut român, de data aceasta din Cipru, a ales să protesteze înghiţind mai multe baterii şi 50 de centimetri din cablul electric al unui fier de călcat. În cele din urmă, el a renunţat la protest, după ce medicii au intervenit, sănătatea nefiindu-i afectată.

De fapt, potrivit datelor oficiale, majoritatea acestor deţinuţi au renunţat la proteste după câteva zile. Şi în fiecare caz, misiunile diplomatice româneşti, având în spate „experienţa Crulic“, au intervenit. Consulii s-au văzut nevoiţi să meargă la penitenciare şi să negocieze cu deţinuţii renunţarea la protest.

Cazul „Lascu“, o excepţie

Dacă majoritatea deţinuţilor români recurg la proteste doar pentru a atrage a