» Cea mai semeata dintre cele sapte coline ale Iasiului, Repedea – devenita simbolul geologiei romanesti –, isi traieste declinul. Daca Marea Sarmatica, atunci cand se unea cu orizontul peste tinuturile Iasilor, a trudit cam 10 milioane de ani sa zideasca intr-un povarnis fauna fosila, de cativa ani (cateva secunde, socotind la scara geologica), colina Repedea este scobita cu sarg pentru temelii, fatade, garduri de vile sau cavouri.

» Pretiosul afloriment a ajuns salas al depravarii, al intrunirilor mistice, al concertelor hard rock sau al demonstratiilor pe roti. Totodata, este groapa de gunoi, pasune, latrina, tainita pentru nelegiuitori sau loc unde se incing gratare. O colonie de lilieci statornicita in grotele calcaroase a fost decimata si alungata de focurile de tabara ale asa-ziselor ceremonii magice.

» Despuiat de arbori si arbusti, mai ales in partea dinspre Iasi, terenul pe care se afla zacamantul risca sa alunece la usoare zgaltaieturi telurice. Indicatoarele catre rezervatie au avut viata scurta, cosuri de gunoi nu au existat niciodata, iar zona periculoasa nu a fost nicicand ingradita sau iluminata. Mai mult, Legea 18 i-a improprietarit pe clientii politici cu periferiile monumentului naturii.

Investigatiile geologice atesta ca cele aproape 3.800 de hectare ale Iasiului au fost, acum 1,3 miliarde de ani, ocupate de munti crenelati. Dupa ce plusul din relief a devenit minus, Iasiul ajunsese "navigabil", marile cotropindu-l in trei randuri. Ultimul luciu, cel sarmatian, a lasat dupa neobosite transgresiuni o comoara geologica, pe alocuri cu o grosime de aproape 1.500 de metri. Eminentul geolog Grigore Cobalcescu (ai carui discipoli au fost Grigore Antipa si Emil Racovita) a descoperit, in 1862, intr-o scobitura ivita in Repedea, bogatul zacamant fosilifer, captiv in calcar oolitic. A studiat temeinic raritatea naturi