8,8%. Fantastic. Extraordinar. În primul semestru al acestui an, România a avut o creştere economică de 8,8%, iar cel din trimestrul doi de 9,3%, valori maximale ale economiei româneşti postdecembriste. Goarna pe care guvernul a folosit-o este însă inutilă. Blestemaţi să se laude, în speranţa de a mai cîştiga cîteva voturi pentru o prezenţă cît mai consistentă în Parlament, PNL-ul forţează nota grav. Nu mă interesează dacă avem cea mai mare creştere economică din ultimii 20 de ani. Sau din ultimii două mii de ani. Sau că sîntem cei mai tari din Europa cînd inflaţia, acea mică şi neagră unghie pe tablă este la peste 8%. Institutul Naţional de Statistică ne anunţă că avem o creştere economică de 8,8%. Aşadar Tăriceanu îşi umflă penele de păun şi ne cîntă dulce. Dar acelaşi Institutut Naţional de Statistică, ne anunţă că inflaţia anuală a crescut în luna iunie la 8,61% (iunie 2008, faţă de iunie 2007). Şi Tăriceanu tace. Ilie Şerbănescu sau Daniel Dăianu, pentru a cita doar cîţiva dintre specialiştii în domeniu, subliniază faptul că economia românească nu poate să susţină o asemenea creştere. Chiar dacă Ionuţ Popescu spune, de exemplu, că „economia merge foarte bine“ şi că nu trebuie să ne facem atîtea griji, tind să iau în considerare părerea celorlalţi în a aprecia că cifrele, oricît de reale ar părea, nu sînt decît un mare balon de săpun electoral. Simbolistica bolnavă a excepţionalităţii şi invincibilităţii românilor apare şi aici: chiar dacă Europa intră puternic în recesiune, Statele Unite sînt în mijlocul ei şi piaţa financiară şi imobiliară europeană se cutremură, noi, românii, rezistăm. Şi, mai mult de atît, vom ajunge a şaptea forţă economică a Europei în şase ani, cu o creştere economică constantă de 8%. Să fim serioşi, domnule Vosganian. Şi mai puţin electorali. Şi să ne mai uităm din cînd în cînd şi la deficitul de cont curent, care începe să doară.