Rujeola poate fi definită ca boala în care virusurile se numesc neglijenţă şi neatenţie. Medicina nu a fost şi nu este o problemă pur individuală.
Rujeola poate fi definită ca boala în care virusurile se numesc neglijenţă şi neatenţie. Medicina nu a fost şi nu este o problemă pur individuală. De la investiţiile mari necesare pentru aparatura medicală şi implementarea programelor naţionale de sănătate pînă la educaţia sanitară şi includerea în campaniile naţionale de vaccinare, totul ne arată că ne încadrăm într-un sistem de a cărui bună funcţionare sîntem răspunzători fiecare dintre noi.
Cum e posibil? În ultimii ani, în România, dar şi în multe ţări europene, au apărut din ce în ce mai multe cazuri de rujeolă, ce se pot încadra în mici focare epidemice. Cum este posibil acest lucru, avînd în vedere că vaccinarea antirujeolică se practică în ţara noastră de cîteva decenii?
Contagioasă Trebuie să menţionăm în primul rînd că rujeola este o afecţiune extrem de contagioasă, de natură virală (deci inaccesibilă tratamentului cu antibiotice) şi care poate da uneori complicaţii grave (laringită, bronşită, pneumonie, encefalită, miocardită etc.). Tocmai pentru că era o boală foarte frecventă a copilăriei, s-a procedat la o vaccinare sistematică, menită să ţină în frîu apariţia bolii (procentul ideal în acest scop se apropie de 95%). Cazurile de rujeolă care apar sînt puse fie pe seama unei păstrări sau administrări neadecvate a vaccinului, fie cel mai frecvent pe seama unei sustrageri de la vaccinare, în familiile cu o situaţie economică precară, care nu au o locuinţă stabilă, îşi schimbă des domiciliul, nu au medic de familie, iar copiii nu urmează în mod regulat şcoala sau în cazul în care părinţii sînt plecaţi în străinătate şi nu urmăresc îndeaproape evoluţia copilului, fie în situaţia în care părinţii refuză va
