Doar 14% dintre români discută pe teme politice în mod „frecvent“, împreună cu prietenii, 56% dintre ei ating subiectul „ocazional“, iar 29%, „niciodată“, potrivit unui sondaj dat publicităţii miercuri de think-tank-ul German Marshall Fund din SUA.

Situaţia stă simţitor mai bine la nivelul a 12 state europene vizate de studiu, unde 24% dintre cetăţeni vorbesc frecvent despre politică, sau în SUA, unde unul din trei americani face acest lucru.

Dincolo de frecvenţa dezbaterilor, românii au o părere relativ clară în privinţa rolului pe care România şi organizaţiile la care a aderat - NATO, UE - ar trebui să-l joace în lume. La capitolul „Afganistan“, spre exemplu, trei sferturi dintre cetăţeni susţin o misiune românească de asistare a eforturilor de reconstrucţie economică şi 54%, o misiune de instruire a forţelor de securitate afgane.

Împotriva prezenţei pe frontul din Afganistan

Procente asemănătoare cu cele înregistrate la nivelul celorlalte 11 state europene, printre care Franţa, Germania, Polonia, Italia sau Bulgaria. Majoritatea românilor - 61% - se opun însă unei misiuni în zone de luptă. Proporţia este mai redusă la nivel european - doar 49% se pronunţă împotriva trimiterii de militari în Afganistan.

În privinţa relaţiilor transatlantice, românii îşi arată preferinţ ele pro-americane. 52% dintre ei cred că UE şi SUA ar trebui să coopereze mai strâns. La nivelul celor 12 state vizate de studiu situaţia e diferită - doar 31% vor o cooperare mai strânsă, în vreme ce 46% ar favoriza o independenţă a UE.

Când vine vorba despre viitorul preşedinte american, ca şi colegii lor din UE, românii sunt mai aproape de democraţi decât de republicani. Doar 30% dintre ei au o părere favorabilă despre John McCain, în vreme ce 48% au o opinie bună despre Barack Obama.