Consumăm de zece ori mai puţină miere decât restul europenilor, deşi rodul albinelor e mai sănătos decât zahărul. Apicultorii noştri îşi exportă 70% din producţia anuală.

Consumăm circa 150-200 de grame de miere pe an, faţă de cele 1,5-2 kg cu cât se îndulcesc europenii din vestul şi din nordul continentului. Ca urmare, mai bine de 70% din producţia anuală a apicultorilor din România ajunge în ţările unde consumatorii au înţeles cât de benefică e mierea pentru organism.

Pentru prima dată în Bucureşti, ieri s-au întâlnit la târgul mierii de la APIMONDIA Băneasa, faţă-n faţă, producătorii şi consumatorii. N-au fost prea mulţi nici primii, nici ultimii. Deşi au fost anunţate ca expozante firme apicultoare din Bulgaria, Ucraina, Turcia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia şi Rusia, străinii şi-au lăsat clienţii să aştepte în prima zi, pasându-i producătorilor autohtoni. „Venisem pentru cei din Turcia, dar văd că nu au apărut încă“, spune un bucureştean care scoate 12 lei ca să achite un borcănel cu propolis.

Mierea de conifere -cea mai bună

Producătorii români vând odată cu borcanul de miere şi o reţetă: „Se ia o lingură pe stomacul gol dimineaţa. E bună pentru stomac, răceală, pentru orice membru al familiei. E plină de vitamine“, spune Stoian Spaşa din Timişoara, apicultor din tată-n fiu. „5 nuci pe zi, creierul zice mersi“, adaugă tot el când cineva se interesează de borcănelul ticsit de nuci şi miere de albine. El recomandă cea mai bună miere, pe cea de conifere, de culoare brună.

„E mierea fără aromă şi miros, dar e de patru ori mai bogată în vitamine decât cea de salcâm. Nu se face în fiecare an, decât în anumite condiţii“. De asemenea, el le recomandă cumpărătorilor mierea cristalizată pentru că astfel se ştie că n-a fost prelucrată de comercianţi. Calitatea e reflectată şi în preţ: cea de conifere co