Opera lui George Enescu a împlinit jumătate de veac de la prima reprezenţie din România. Sursa: Mihai Cosma

Deşi nu ne aflăm în timpul stagiunii, Opera Naţională Bucureşti a făcut efortul de a marca împlinirea a 50 de ani de la premiera românească a operei „Oedip” de George Enescu, unul dintre evenimentele care au marcat istoria muzicii româneşti şi pe cea a teatrului liric bucureştean.

Opera a propus săptămâna trecută două reprezentaţii cu „Oedip” şi un binevenit colocviu (moderat de Sever Voinescu) la care au luat parte artişti, muzicologi şi persoane implicate în premiera de acum 50 de ani – prilej de aduceri-aminte, de dezbateri, de propuneri.

Spectacolul a fost reluat în forma sa cunoscută de la ultimul Festival Internaţional „George Enescu”, adică în regia spectaculară a lui Petrică Ionescu, realizată în 2003. O montare fără îndoială incitantă, dar încărcată, prea gălăgioasă şi cam limitativă în spaţiu, care lasă loc şi dorinţei de a vedea, curând, o nouă propunere regizorală. A fost dezvăluit proiectul unei coproducţii cu Opera din Toulouse, care în prima parte a lunii octombrie va realiza cea de-a doua montare din Franţa a capodoperei enesciene, spectacol ce va fi prezentat în septembrie 2009 la Bucureşti.

De la David Ohanesian la Ştefan Ignat

Dacă în urmă cu 50 de ani reprezentarea lui „Oedip” era evenimentul central al acelor zile (din păcate umbrit de ingerinţe politice şi de interzicerea de către autorităţile comuniste a comentariilor din presă şi ulterior chiar a spectacolului), acum se pare că interesul publicului a fost mai scăzut, deşi calitatea muzicală a reprezentaţiei a fost cel puţin egală cu cea din urmă cu jumătate de veac. Atunci, pe 22 septembrie 1958, o realizare notabilă, dar uitată azi, a fost interpretarea în limba română, traducerea realizată de criticul Emanoil Ciomac fiind