Analiştii susţin că ajutorul de 700 miliarde de dolari acordat băncilor pentru evitarea unor viitoare falimente este util doar pe termen lung Congresul american este sceptic să-şi dea acordul în privinţa planului financiar menit să confere guvernului SUA puterea de a cumpăra activele riscante ale băncilor.
Analiştii sunt de părere că, dacă şeful Rezervelor Federale ale SUA (FED), Ben Bernanke, şi cel al Trezoreriei americane, Henry Paulson, vor să vadă ce efecte va avea planul financiar propus de ei asupra economiei, ar trebui să constate ce s-a întâmplat cu statele nordice în anii ‘90, relatează AFP. Chiar dacă totul s-a derulat la o scară mai mică.
Planul este inacceptabil
Directorul “London Street Research”, Charles Dumas, susţine că eforturile Finlandei, Suediei şi Norvegiei de a salva, la începutul anilor ‘90, băncile aflate în pericol de faliment a reuşit să pună capăt crizei financiare, însă nu a salvat economiile de la o recesiune profundă şi de la creşterea-record a ratei şomajului.
“Pe termen lung, au existat beneficii, dar a durat o jumătate de deceniu pentru a se face resimţite în economie”, a afirmat un fost membru al Băncii Finlandei, Esko Ollila, citat de Bloomberg. Cei doi oficiali americani vor să implementeze un plan financiar care se ridică la 700 miliarde de dolari şi care va permite guvernului SUA să cumpere de la bănci activele riscante.
Asta, după ce în urmă cu o săptămână FED a preluat controlul asigurătorului AIG Group pentru a-l salva de la faliment. Nu este prima dată când oficialii americani intervin pentru calmarea pieţelor financiare.
Creditorii ipotecari Fannie Mae şi Freddie Mac au ajuns şi ei în mâinile statului ca ultimă şansă de supravieţuire. Bernanke şi Paulson au cerut ca reprezentanţii Congresului american să grăbească aprobarea planului financ