Până marţi dimineaţă, pe esplanada Patriarhiei Române, credincioşii vor avea acces la moaştele Sfântului Pavel, aduse, încă de joi, din Grecia, precum şi la moaştele Sfinţilor Constantin şi Elena, purtători ai hramului Catedralei Mitropolitane. Sursa: Agerpres

Spre deosebire de alţi ani, comercianţii nu îşi vor mai putea amplasa corturile pe Dealul Mitropoliei, ci numai între Piaţa Unirii şi Palatul Parlamentului, iar pelerinii se vor bucura de ajutorul voluntarilor mobilizaţi de Crucea Roşie.

Şi-a recăpătat vederea cu apă de la fântâna sfântului

Cuviosul Dimitrie cel Nou, născut într-un sat din Bulgaria, Basarabovo, situat la câţiva kilometri de Dunăre, a devenit ocrotitorul Bucureştilor în urmă cu două secole. Deşi anii în care a trăit acest monah sunt plasaţi în perioade diferite, Istoria slavo-bulgară de la Ruse menţionează că Sf. Dimitrie Basarabov a trăit în secolul al XVII-lea, fiind înmormântat la Mănăstirea Basarabovo, de unde turcii, în căutarea unei comori, îi exhumează moaştele şi le aruncă în râul Lom.

Legenda spune că o tânără nevăzătoare a visat că se vindecă spălându-se pe faţă cu apa de la fântâna Sfântului Dimitrie. A doua zi, tânăra porneşte spre Mănăstirea Basarabovo, unde îşi recapătă vederea, descoperind în Lom, după miracol, moaştele Sfântului Dimitrie. În 1774, racla sfântului este depusă în Catedrala Mitropolitană Bucureşti. Legendele legate de miracolele Sfântului Dimitrie Basarabov le menţionează şi pe surorile din satul Cernavodă care au furat o bucată din moaşte. Când au vrut să plece, caii de la căruţă nu au mai vrut să pornească până când cele două femei nu au pus bucata la loc, cerându-şi iertare cu lacrimi de la Sfântul Dimitrie.

Se spune că, în timpul Războiului de Independenţă, un colonel din Bucureşti a salvat vieţile celor şapte fii plecaţi pe front scriindu-le numel