EXPLICAŢII. După 91 de ani, Revoluţia Bolşevică rămâne încă o enigmă. EVZ pătrunde, alături de Vladimir Tismăneanu, în negurile unui trecut care refuză să dispară Sursa: Răzvan Vălcaneanţu

EVZ: Ce hrăneşte mai mult momentul „octombrie 1917“? Mitul sau realitatea?

Vladimir Tismăneanu: Partidul bolşevic a fost o organizaţie revoluţionară ultracentralizată, bazată pe o disciplină de fier, inspirată de un set de precepte ideologice. Viziunea lui Lenin despre revoluţie unifică tradiţia radicalismului iacobin, cultul organizaţiei secrete specific nihilismului terorist rus şi direcţia autoritară a marxismului. Pentru Lenin, realitatea era maleabilă, putea fi modificată în funcţie de comandamentele ideologiei. Era un posedat, un iluminat care ştia să simuleze respectul pentru ştiinţă. Deci, realitatea a fost de fapt maltratată, desfigurată.

Asta înseamnă că nu revoluţia a doborât vechiul regim ţarist, ci însăşi căderea acestuia a deschis drumul pentru cauza, imaginat milenară, a bolşevismului?

Bolşevicii, mai exact liderii lor, au fost parte a intelighenţiei radicale ruse, un grup social pentru care ostilitatea faţă de vechiul regim, indiferent cât s-ar fi reformat acesta, era o condiţie existenţială. Cum a scris istoricul Richard Pipes, nu există nimic pe care să-l poată face ţarismul, cu excepţia sinuciderii, care să satisfacă pasiunea distructivă a intelighenţiei. Rămâne faptul că nu bolşevicii au doborât ţarismul, ci forţele democratic-liberale. În condiţiile războiului, acestea nu au ştiut să se organizeze, au acţionat haotic şi naiv, şi au cedat în momentul loviturii de stat bolşevice. Instrumentul lui Lenin a fost acel partid-avangardă creat în 1903.

Mai are substanţă Revoluţia din octombrie în absenţa mitului proletar?

Caracteristica gândirii mitologice, iar bolşevismul excelează în această privinţă, este să in