Procurorul Mircea Borş de la Parchetul Tribunalului Iaşi şi-a „turnat“ la Securitate foştii vecini din comuna Laza, care lucrau la Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP). Sursa: Gheorghe Neamţu
Aşa susţin membrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) care cer Tribunalului Bucureşti să constate calitatea magistratului de „colaborator al Securităţii“. Procesul va începe pe 24 noiembrie.
Borş, care, potrivit declaraţiei de avere, este şi profesor la universităţile „Al.I. Cuza“ şi „Petre Andrei“ din Iaşi, a fost verificat de CNSAS în urma unei solicitări făcute, în februarie anul acesta, de Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte al Alianţei Civice.
Nume conspirativ: „Rebeca“
Concret, CNSAS a stabilit că Mircea Borş a semnat un angajament cu Securitatea pe 15 iulie 1985, preluând numele conspirativ „Rebeca“. „A fost folosit în calitate de colaborator timp de patru ani (1985-1989), încetarea colaborării fiind determinată de intrarea celui în cauză «în rândul membrilor de partid»“, arată Consiliul în acţiunea aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti.
În esenţă, CNSAS a stabilit că procurorul Borş îşi „turna“ la Securitate vecinii din comuna Laza, pe listă regăsindu-se şi cei nemulţumiţi de retribuţiile pe care le primeau de la CAP.
„Într-o notă informativă datată 15 iulie 1985 - momentul la care Mircea Borş a fost recrutat de către Securitate - apar informaţii despre nemulţumirile unor cooperatişti care nu au primit retribuţie în bani de la CAP şi nu au cu ce să-şi acopere cheltuielile pentru întreţinerea familiei sau a copiilor în şcoli“, precizează CNSAS.
Membrii Consiliului au descoperit şi o „notă de analiză“ completată de ofiţerul de informaţii pe 11 august 1986 în care se arăta că, în acel an, Borş a furnizat Securităţii informaţii „despre aspecte şi stări d
