Alegerile parlamentare din acest an au adus în peisajul politic românesc numai noutăţi. Pe lângă introducerea votului uninominal, a mandatelor pentru reprezentarea românilor din diaspora în Senat şi Camera Deputaţilor, a venit rândul tarifelor cerute de televiziuni pentru a include un candidat într-o emisiune electorală. Sursa: EVZ În afară de dezbaterile electorale, care nu se plătesc, toate celelalte prezenţe în emisiuni sunt taxate la minut sau în funcţie de ora la care are loc difuzarea.

În afară de dezbaterile electorale, care nu se plătesc, toate celelalte prezenţe în emisiuni sunt taxate la minut sau în funcţie de ora la care are loc difuzarea. Conform reglementărilor legale, tarifele percepute de instituţiile de presă trebuie să fie publice. În acest sens, ele sunt accesibile pe site-ul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Pornind de la numărul foarte mare de candidaţi din acest an, 2960, conform datelor centralizate de BEC, sumele care sunt tranzacţionate între candidaţi şi televiziuni ajung la ordinul zecilor de milioane de euro. "Campania pe bani" devine însă accesibilă unui număr limitat de aspiranţi la mandatele de deputat, ori senator.

Inegalitatea de şanse la nivelul bugetelor de campanie va aduce un plus de imagine acelor candidaţi care îşi permit să plătească tarifele impuse de instutuţiile din presa românească, în timp ce restul va încerca să iasă din conul de umbră prin alte mijloace.

În contextul în care bugetul maxim admis pentru un deputat este de 175.000 (aprox. 48.000 euro), iar pentru un senator este 250.000 lei (aprox. 69.000 euro), şansele ca cei ce dispun doar de aceste sume să participe la emisiunile cu o rată de audienţă mare, scade considerabil. În plus, cadrul legal stabileşte că în timpul unui an electoral o persoană fizică nu poate primi o donaţie mai mare de 500.