» Politicile UE de combatere a venalitatii in Est au fost prost concepute.
» Oamenii politici din Est vorbesc despre anticoruptie, dar nu fac nimic.
Politicile de eliminare a coruptiei in statele din estul batranului continent care au aderat in ultimii patru ani la Uniunea Europena (UE) au esuat pentru ca au fost concepute prost de la bun inceput, apreciaza publicatia londoneza "The Economist". Intr-o analiza caustica plecand de la constatarea ca, dupa aderare, in multe state din estul UE anticoruptia s-a impotmolit, "The Economist" considera ca, pentru eliminarea venalitatii din Est, este nevoie de un nou tip de abordare la nivelul intregului bloc comunitar, nu numai in Est, de o intarire a activismului public si poate chiar de un comisar anticoruptie.
"Gandirea Uniunii Europene despre coruptie este in mare aceasta: este o problema a guvernelor, in principal, din noile state membre, si cel mai bun mod de a o combate este sa conditionezi aderarea la UE de progrese (in anticoruptie – n.n)". "Aceasta abordare nu functioneaza", considera publicatia britanica pentru ca, o data cu aderarea formala, dispar conditionalitatea si parghiile de presiune aflate la dispozitia UE pentru a determina statele sa combata cu adevarat venalitatea. Din cauza acestei politici, dupa aderare, elitele din Est nu fac altceva decat sa vorbeasca despre anticoruptie, fara a mai face cu adevarat eforturi de eliminare a flagelului.
"Solutia este problema"
Dincolo de anularea propriilor parghii de presiune, esecul politicii de combatere a coruptiei vine si din modul in care Bruxelles-ul a ales sa evalueze pasii facuti de noile state membre: "Sistemul de evaluare se concentreaza pe crearea de institutii oficiale (de combatere a coruptiei – n.n), nu pe impactul lor".
Acest tip de cuantificare a eforturilor, observa "The Ecomonist", vine sa r
