Prima televiziune din Braşov a luat fiinţă la începutul anilor 70, în clădirea Rectoratului Universităţii „Transilvania”. Printr-o directivă a Partidului Comunist, pregătirea studenţilor trebuia să se dezvolte pe trei laturi: Învăţământ - Cercetare - Producţie. Încercând să „trişeze” directiva, un grup de instructori de la Casa de Cultură a Studenţilor a găsit activităţi mai interesante de a face „cercetare”. „Atunci ne-am gândit: ce-ar fi să suplinim toate acestea făcând nişte filme educative. Am zis să facem activităţi mai moderne şi să încercăm televiziunea. Pentru a face rost de bani, am făcut o întreagă serie de filmări la comandă: la fabrici, la uzine, la comitetele de partid din Braşov şi nu numai. Casa de Cultură a Studenţilor încasa nişte bani din toată treaba asta şi noi am cumpărat componente pentru o televiziune de circuit intern”, ne-a spus Mircea Vladimir Bârsan (foto dreapta), maestrul în arte vizuale pe care toată lumea îl ştie de „Vova”. La acea vreme, el era instructor-metodist la Casa de Cultură a Studenţilor şi-şi iniţiase studenţii în lumea celei de-a şaptea arte.

30 de metri de peliculă pentru trei minute

Vova era „conducătorul” cineclubului, Gheorghe Radu (zis Gicuţ) era operator de imagine iar Mircea Moga era regizorul. Eugen Moga, şeful Cercului de sport, se ocupa de mişcare scenică. Cum însă românul este plurivalent, fiecare om din echipa de producţie ştia să filmeze, să proiecteze, să developeze şi să monteze „banda”. Pelicula folosită era de producţie RDG, de 16 sau 32 de milimetri. Pentru un material de 3 minute era necesar 30 de metri de peliculă. „Îmi amintesc că primul aparat de filmat a fost un Paillard Bolex complet manual. Trebuia să dau la manivelă ca să se învârtă rola şi să filmeze”, îşi aminteşte Eugen Moga, unul din membrii echipei primei televiziuni din Braşov. „Ştie şi Eugen cât ne chinuiam să developăm pe