Deşi visează la căsătorie, tot mai multe persoane optează pentru relaţii neoficializate. Tot mai mulţi români preferă concubinajul în detrimentul căsătoriei. Acelaşi trend se înregistrează şi în rândul adulţilor care aleg să îşi crească singuri copiii. Majoritatea celor care trăiesc în concubinaj sunt tineri sub 34 de ani, cu posibilităţi materiale reduse, dar şi cu un grad ridicat de comoditate, potrivit studiului „Viaţa de familie 2008”, realizat de Fundaţia Soros.
Cercetarea arată că, în prezent, peste 1,2 milioane de persoane (5,7% din totalul populaţiei) sunt cuprinse în această formă de convieţuire socială.
Procentul înregistrat în România este mai ridicat în comparaţie cu unele ţări estice (Polonia, Cehia, Slovacia) sau mediteraneene (Italia, Spania, Grecia sau Portugalia).
Sociologii susţin însă că aceste relaţii sunt fragile comparativ cu cele încheiate prin căsătorie, deoarece nu implică un angajament, aşa cum există în state precum Suedia, Noua Zeelandă sau Belgia.
Aici concubinajul presupune drepturi şi responsabilităţi din partea ambilor parteneri. Însă, în ţara noastră nu există nicio lege care să recunoască acest parteneriat ca fiind o formă legală de convieţuire.
Potrivit sociologului Raluca Popescu, motivaţiile pentru care tinerii preferă concubinajul sunt dintre cele mai diverse: lipsa banilor (58%), comoditatea (41%), lipsa unei locuinţe proprii (29%) sau alte priorităţi (10%) precum studiile, cariera sau călătoriile.
Bunicii, sprijinul familiilor cu copii
Pe de altă parte, specialiştii au observat că, în ultimii şase ani, s-a dublat numărul adulţilor care îşi cresc singuri copiii, fără a avea alături un partener. În 90% din cazuri este vorba despre femei.
Apariţia familiei monoparentale are la bază mai mulţi factori, cei mai frecvent î