Daniel Sandru Ca asa-numitul "vot uninominal" a produs nenumarate surprize am avut ocazia sa constatam cu totii. Ca, pe ansamblu, a contat in continuare votul politic, asijderea. Cea mai mare surpriza din judetul Iasi imi pare a fi esecul teribil al lui Traian Dobre, dublat de castigarea pozitiei de deputat de catre Cristina Dobre, cu mai putin de doua mii de voturi.
Ca Traian Dobre a pierdut, nu e, ca sa fiu sincer, vreun motiv de suparare. Si asta pentru ca ipochimenul e cunoscut precum un cal breaz pentru somnul sau din Parlament, pentru traseismul sau politic si, nu in ultimul rand, pentru statutul sau de moloz al spatiului public iesean. Cocarjat de greutatea propriei impotente politice, vandut imoralitatii politice pana la os, feudal in gandire si grobian in comportament, Traian Dobre, e limpede, nu mai avea ce sa caute in Parlament. Dar acest lucru este valabil pentru multi altii, indiferent de partid. Ce este interesant in cazul Dobre nu se leaga, asadar, de disparitia acestui dinozaurian pesedisto-liberaloid din spatiul politic, ci faptul ca sotia unuia dintre fiii sai a ajuns deputat dupa ce s-a clasat pe cel de-al treilea loc in colegiul in care-a candidat, fara sa faca nu`s ce caravane ridicule si fara sa se dea prea mult in stamba (dimpotriva). A ajuns in Parlament, asadar, cu un numar teribil de mic de voturi. Acum, sa fim seriosi: mica liberala Cristina n-are nicio vina ca poarta numele lui Dobre, dupa cum e la fel de valabil faptul ca acest nume n-are nicio legatura cu liberalismul. Cu toate acestea, nu e dificil sa ne imaginam ce valuri a creat aceasta situatie in familia purtatoare a acestui nume, din moment ce socrul Traian a sarit de fund in sus, ajungand sa conteste victoria nurorii sale. E foarte posibil ca Traian Dobre sa fi regretat chiar, fie si pentru o fractiune de secunda, ca nu a contestat-o la timp ca nora. Tocmai de