Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat pe 9 septembrie statul roman in cazul Viasu iar juristii compara importanta deciziei cu precedentul creat in 1999 de cazul Brumarescu. Si acum e vorba tot de un fost proprietar insa CEDO a condamnat Romania in cazul Viasu nu doar pentru incalcarea dreptului la proprietate, ci si pentru haosul legislativ, pentru lipsa de precizie si previzibilitate a legii. “Odata stabilit precedentul, este de presupus ca aceasta abordare sa poate fi invocata cu succes in fata Curtii”, sustin specialistii in drept. Precedentul va putea fi invocat si in alte domenii afectate de haos legislativ.
In plus, judecatorii CEDO arata ca cele peste 100 de reclamatii intoduse de fosti proprietari reprezinta “si o amenintare pentru eficienta viitoare a mecanismului de control pus in practica de Conventie, tinand cont de supraincarcarea activitatii (judecatorilor)”. Altfel spus, lipsa de diligenta a statului roman ameninta functionarea CEDO.
Mort cu dreptatea in mana
Pe scurt, cazul Viasu este cat se poate de comun in lumea proprietarilor deposedati de comunisti. Dupa ani de zile, obtine un drept de despagubire dar, cu doua decizii definitive in mana, Viasu moare intre timp fara sa fi incasat un leu despagubire.
Gheorghe State Viasu a detinut un teren in localitatea Catunele, un sat situat undeva in judetul Gorj, dar a fost obligat sa transfere terenul in anul 1962 Cooperativei Agricole. Dupa '89 incepe calvarul retrocedarii celor 16 hecatare.
Viasu a formulat o cerere de restituire pe baza Legii nr. 18/1991, apoi pe baza Legii 1/2000. In iunie 2000, cererea sa a fost admisa, insa, intrucat nu mai era posibila restituirea in natura, s-a propus plata unei indemnizatii.
Viasu face numeroase cereri iar autoritatile ii recunosc dreptul de a primi o indemnizatie. In martie 2007, a
