MUNCĂ. Constantin Mateică, din Trepteni, Olt, şi-a făcut în curte un muzeu de caricatură. Betoanele sculptate fără noimă şi împrăştiate haotic pe alei aşteaptă turiştii. Sursa: Vlad Stănescu

Artist caricaturist şi sculptor, aşa cum îi place să-şi spună, Constantin Mateică pare coborât dintr-o caricatură proprie. A adunat în ogradă toate ideile care i-au trecut prin cap, le-a prelucrat şi a început să facă bani din ele.

Departe de oraş, în satul în care a reuşit să devină primul om cu stare, a pus osul la afaceri de unul singur. „Am muncit pentru tot!“, spune el, convins că altora le pică din cer norocul.

Trepteni, satul în care asfaltul a venit odată cu cârciuma ridicată de el, face parte din localităţile cenuşii şi pustiite de bucurie, în care socializarea se face cu paharul în mână, la birt. Înveselirea s-a ridicat la rangul de „popas turistic“, acolo unde Mateică a construit repede, cu muncitori plătiţi cu ziua, căsuţe din lemn pentru turiştii inexistenţi prin sat. „Mai avem de lucru“, continuă bărbatul. Până îi calcă pragul străinii, Mateică se pregăteşte.

Noutatea care a lăsat loc de mirare sătenilor, venită, previzibil, de la omu-face-tot, este „Muzeul de caricatură“ al localităţii, păzit ostăşeşte de figura de piatră a lui Vlad Ţepeş, mustăcios şi colorat ca un papagal în colivia-muzeu din Trepteni.

Plăcuţa muzeului, scrisă caligrafic de caricaturist, e vizibilă ca orice figură a parcului care zâmbeşte tâmp. Celebrităţile, adunate după simpatii la popasul turistic, au o grimasă împietrită pe faţă: cea a kitsch-ului.

Băsescu şi Gigi, la suprapreţ

„Omul când nu ştie ce să facă, face cârciumă“, explică Mateică începuturile afacerilor. Fost sculptor în lemn la o fabrică de mobilă, întors în bătătura satului, bărbatul s-a apucat de treabă. „Am mers prin