Ce începuse ca o greşeală în urmă cu peste 50 de ani, continuă astăzi în SUA şi în toată lumea ca o tradiţie deja bine împământenită: urmărirea traseului lui Moş Crăciun cu toate mijloacele de care dispune NORAD (Comandamentul Apărării Aerospaţiului Nord-American). Radare, sateliţi, camere de luat vederi, ba chiar şi avioane de vânătoare care patrulează spaţiul aerian al Americii de Nord îl urmăresc pe “omul zilei”. Iar orice copil dornic să afle pe unde se află Moşul în noaptea de Ajuns va putea să îl repereze cu exactitate cu un simplu click de mouse la http://www.noradsanta.org/.

Urmărirea începe cu detectarea prin radar a lui Moş Crăciun în momentul în care pleacă de la Polul Nord. Apoi, el este urmărit pas cu pas cu ajutorul senzorilor cu raze infraroşii care depistează căldura emanată de nasul renului Rudolph. În sfârşit, camere de luat vederi de pe întreg mapamondul capturează imagini şi filmuleţe cu Moş Crăciun pe traseu şi care sunt postate pe site la minut.

Cum a început întreaga poveste?

Pe 24 decembrie 1955, un ofiţer de serviciu la cartierul general al NORAD din Colorado Springs a fost sunat, pe “firul roşu” (linie unde se primeau veşti privind ameninţarea spaţiului aerian al SUA şi Canadei). În loc de aşa ceva, la capătul firului se afla un copil care voia să vorbească cu Moş Crăciun. Din eroare, un ziar local publicase drept „număr al lui Moş Crăciun” exact numărul la care NORAD trebuia să primească alerte de gradul zero.

Totuşi, după ce colonelul Harry Shoup a depăşit spaima că ar putea fi vorba de un atac nuclear sovietic ori de vreo diversiune de-a Moscovei, le-a ordonat subordonaţilor să intre în jocul micilor interlocutori care continuau să sune. Militarii nu se puteau da drept Moş Crăciun, dar puteau să declare cam pe unde se afla Moşul. În anii următori, după ce respectivul număr de telefon presupus secret fusese descope