Peste 30 de cete de colindători din toate judeţele Moldovei au participat ieri la cea de-a 43-a ediţie a „Alaiului datinilor şi obiceiurilor de iarnă“, care s-a desfăşurat în centrul Bacăului. Sursa: Olimpia Filip

În Piaţa Tricolorului, s-au prezentat, rând pe rând, ursul de la Leorda - Comăneşti, mascaţii de la Păuneşti (Vrancea), cerbul din Sobinţ (Iaşi) sau cel de la Corlata (Suceava). „La noi, acest alai a devenit o tradiţie“, spune Petrică Vlase, directorul Ansamblului Folcloric „Busuiocul“, organizatorul manifestării.

Cea mai mare ceată de colindători a fost cea a „ursului de la Leorda - Comăneşti“: 45 de urşi şi 25 de toboşari au jucat în centrul oraşului, fără pauză, mai bine de o oră. Blana urşilor e moştenită de colindători de la bunici şi părinţi.

Blana ursului, moştenită din tată-n fiu

„La noi sunt cojocari care se pricep foarte bine să tăbăcească blana ursului, iar pe cele vechi să le recondiţioneze. Arată ca noi, deşi au fost jucate de Anul Nou şi de străbunicii noştri“, mărturiseş te Fănică Hanganu, şeful grupului de ursari.

Cel mai mic membru din ceată este Ionuţ Corban şi are 12 ani. „Eu am învăţat să joc ursul de la 4 ani. Mai umblam pe la vecini şi când se întuneca veneam acasă. Acum este prima dată când părinţii m-au lăsat cu ceata mare de ursari prin ţară“, spune băiatul. Dansul mascaţilor din comuna Păuneşti, judeţul Vrancea, a stârnit imediat interesul audienţei, mai ales că cei 20 de membri ai grupului erau înconjuraţi de şase tălăngi, de câte 30 de kilograme. Măştile, din piei de oaie, au peste patru metri înălţime şi sunt late de trei metri, iar ornamentele sunt din aripi de gâscă. „Aripile de gâscă simbolizează înălţarea urărilor noastre şi toate ornamentele de pe măşti reprezintă, de fapt, bogăţia viitorului an“, explică Marian Chiriac, directorul Casei de Cultură din Păuneşt