Abia intrată în vigoare, Legea privind reţinerea datelor de către furnizorii de comunicaţii electronice ameninţă să blocheze majoritatea anchetelor penale, susţin poliţiştii şi procurorii. Sursa: Reuters
Vătămarea corporală gravă, violul, tâlhăria sau pedofilia, ameninţarea, evadarea sunt doar câteva dintre infracţiunile care riscă să nu mai poată fi rezolvate de către anchetatori. Şi asta pentru că, în urma intrării în vigoare a Legii privind reţinerea datelor de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, doar infracţiunile ce intră în categoriile definite de Legea de combatere a criminalităţii organizate şi de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului pot fi anchetate în acest fel. Directiva Uniunii Europene lasă, în acest caz, la latitudinea fiecărui stat membru definirea infracţiunilor ce pot fi soluţionate prin noua lege.
În cazul României, faptele penale vizate de Legea 298/2008 reprezintă doar 5% din totalul infracţiunilor săvârşite.
De altfel, procurorul general Codruţa Kovesi a atras, ieri, atenţia asupra deficienţelor noii legi şi a anunţat că va trimite Ministerului Justiţiei observaţiile sale, în cursul zilei de astăzi. Pe lângă faptul că, în numeroase cazuri, legea devine inutilizabilă, procurorii şi poliţiştii se plâng de durata redusă în care datele sunt stocate - doar şase luni.
Activitatea de strângere a probelor în cazurile de crimă organizată, corupţie sau cazuri care se continuă în timp va fi astfel îngreunată, arată reprezentanţii Ministerului Public.
Procurorii îşi exprimă „serioase îndoieli“
O altă problemă sesizată de procurori este legată de faptul că accesul la date poate fi obţinut numai după începerea urmăririi penale şi numai cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei care judecă respectiva cauză. Asta în condiţiile în care, până acum, ac
