„România are o treime din izvoarele termale din Europa şi cred că putem ajunge să fim una dintre primele destinaţii europene în turismul balnear“, spunea Elena Udrea, în prima ei conferinţă de presă, după ce a primit portofoliul Ministerului Turismului. Sursa: Codrin Prisecaru

1 /.

Ideea sună bine. Problema e că multe din staţiunile noastre balneare sunt la pământ: clădiri care nu au mai fost renovate de zeci de ani, dotări ce nu puteau fi considerate moderne nici măcar în anii 50 şi o infrastructură rutieră care, de nouă, era depăşită. Iar acest peisaj explică imaginea pe care o are turismul balnear.

“Există un handicap care trebuie depăşit, respectiv cel al unei imagini în care turismul balnear este asimilat exclusiv biletelor la tratament prin sindicat sau casa de pensii. În ciuda faptului că încă există locuri uitate de investitori, manageri sau autorităţi, dar care continuă să ofere servicii de cazare, masă şi tratament, cele mai multe au evoluat sau se află în procese vizibile de restructurare şi schimbare de mentalităţi”, a declarat, pentru Evz.ro, Paul Mărăşoiu, preşedinte Peacock Hotels.

Rodica Pencea, reprezentant al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, crede că imaginea pe care o are turismul balnear este greşită. Astfel, susţine ea, nu doar bătrânii şi bolnavii sunt clienţi fideli ai staţiunilor de profil: „Dacă, într-adevăr, s-ar face o radiografiere a clientelei care merge în aceste staţiuni, s-ar constata că acolo sunt foarte mulţi tineri care se duc pentru agrement sau pentru întreţinere, oameni activi cu familiile lor, dar şi foarte multi turişti străini”.

Investiţiile, leac pentru turismul balnear

Băi cu ape minerale, împachetări cu nămol, fiziotereapie, electroterapie, masaj şi acupunctură. Toate acestea înseamnă turism balnear. Bolile lui sunt aceleaşi de ca