Familia Tătar, din Baia Mare, a câştigat la CEDO, după opt ani de luptă în instanţă, primul proces în care România este condamnată pentru poluare.
Un ofiţer de armată în rezervă şi fiul său au dat o primă lovitură României într-un caz de poluare. Îngrijorat de soarta fiului său, al cărui astm bronşic s-a înrăutăţit vizibil după punerea în funcţiune a unei exploatări de aur, Vasile Tătar a reclamat statul român la CEDO, în decembrie 2000.
După şase ani de aşteptări şi un proces care a durat un an şi trei luni, judecătorii CEDO au decis, marţi, că românilor le-a fost încălcat dreptul la respectarea vieţii private deoarece autorităţile nu au evaluat bine riscurile utilizării cianurii într-o mină de aur. Cazul de la Baia Mare poate deschide un precedent pentru o altă „bombă ecologică“, cazul „Roşia Montană“.
De 10.000 de ori peste limitele admise
„În 1998, când s-a înfiinţat complexul «Aurul», am avertizat că vor folosi o tehnologie în premieră europeană, de utilizare a cianurilor în circuit deschis. Se făcea în Australia, dar numai la 100 de kilometri de zone locuite, nu în mijlocul oraşului“. Aşa îşi începe povestea luptei pentru un mediu curat băimăreanul Vasile Tătar. Momentul care a făcut trecerea de la starea de îngrijorare la revolta bărbatului este însă strâns legat de starea de sănătate a băiatului său.
Astfel, potrivit lui Tătar, băiatul suferea de ceva vreme de astm bronşic, starea lui agravându-se odată cu începerea lucrărilor de exploatare a aurului. „În iazul de lângă uzină se aflau 20 de milioane de metri cubi de cianuri, cu o concentraţie de 10.000 de ori peste limitele admise de UE. Dacă trecea o pasăre deasupra iazului, cădea pe loc şi-n 10 secunde se macera“, povesteşte Vasile Tătar.
„S-a deschis calea interzicerii“
Pentru început, băimăreanul a făcut adrese căt
