Mircea Mihăieş: "Din punct de vedere ideologic, actualul guvern mi se pare un construct contra naturii."
El confirmă, prin origine, context şi destui membri care-l alcătuiesc, o faimoasă butadă a lui Ronald Reagan: departe de-a fi soluţia, guvernul e problema. Din acest punct de vedere, ştiu perfect unde mă plasez: în tagma dezamăgiţilor, a naivilor care au sperat până în ultima clipă că Popescu-Tăriceanu va renunţa la paranoia prim-ministeriatului şi că liberalii vor intra la guvernare alături de pedelişti. E drept că, pe zi ce trece, se vede că n-a fost vorba de ambiţie, ci de-o sănătoasă fugă de răspundere. Tăriceanu ştia prea bine ce dezastru lasă în urmă. Proasta întocmire a bugetului, cheltuielile nesăbuite, lipsa viziunii realiste, clientelismul deşănţat ne-au aruncat, practic, în braţele haosului. Totul pe fondul minciunii neruşinate cu „economia duduie“.
Democraţia - după cum ştim, o formă nemiloasă de conducere a treburilor publice - ne-a învăţat să ne redimensionăm continuu dorinţele şi să admitem că, de cele mai multe ori, lucrurile merg cu totul altfel decât am vrea noi. Prin urmare, oricât m-ar irita, acesta e Guvernul României, şi nu cel din reveriile mele sau ale altora ca mine. Ca să nu deraiez în nevroză, trebuie să ţin cont de ceea ce-mi oferă realitatea. Lucru pe care-l recomand şi altora.
O oarecare experienţă a privitului în jur îmi spune că nimic nu sedimentează mai profund relaţiile dintre oameni decât ura împărtăşită. Citiţi presa, priviţi posturile de televiziune oligarhice: ne aflăm exact într-o situaţie de acest tip. De-o lună şi-o săptămână, de când s-a instalat guvernul, nu am auzit decât insinuări mârşave, critici vehemente, huiduieli, atacuri la baionetă. Guvernul e trimis cu genunchii pe grăunţele de porumb, chiar înainte de-a fi apucat să treacă vreo lege prin parlament. Care parlament, veţi într