Ce stiti dumneavoastra despre "infernul vesel craiova"? Adica, "ai habar cum ii gaseste poezia pe poeti/ in locuri atat de comune? / …Nu regret nimic dar as fi vrut sa stau in brooklyn" (Nicolae Coande, Un poet in brooklyn).

Poemele lui Coande din Vant, tutun si alcool suna cam "teribilist". Asta e o marca a stilului (in care devine manifesta revolta) sau tine de traditia lirismului "confesional" prin deversare a reziduului verbal: pana la capat. "Stau si citesc in arestul literaturii"; "nu vreau lumina altora care pute"; "nu vreau sa fiu judecat de mintea greoaie/ a celor care se-nvelesc/ in steagul propriei infectii"; "nu vreau sa mor ca un poet comunist/ in timpul comunismului literar"; "am vazut stalpi imbratisati de propriul lor vis/ luminau/ stau si citesc in arestul literaturii cum un barbat…/ e a morte e cada dia/ miros a fiinta"; "o bucata de om/ toata inca din aer si nervi" (Arestul literaturii, La jumatate). In Vant, tutun si alcool bantuie un aer de western, de scotch si de vant fierbinte in campie stearpa. Intre simulacrele si fetisurile realului te misti normal, plictisit, "It was today ca-ntotdeauna/ s-a vorbit despre rumsfeld burroughs si despre…/ iluzia ca fac conversatie/ era de fapt o conversie proasta leu/ $/ poezie/ scotch/ Guns contra Dylan" (Casanova in Craiova). …Craiova! Din nou. "Craiova revival", din Fincler, sau "Craiova second-hand, targ de vechituri, Isarlak" sau Femeia celor batrani, in ipostazele de consum ale iubirii, pana la epuizarea tuturor amanuntelor perceptiei… obsesiv! S-ar putea ca, din afara Ghettoului, din lumea "libera", trecatorii sa priveasca uimiti si usor jenati tot acest destructiv traseu al perdantului ("sunt antrenat sa pierd totul" – Unamanunt de prisos), de profesie poet. "In diktatura" macar asta era o meserie. Acum, efortul de imaginatie se situeaza la nivelul clarificarilor, al tipologiilor si al stu