Cetăţenii condamnaţi în Italia nu sunt doriţi de autorităţile române. Anunţul a fost făcut de Cristian Diaconescu, ministrul român de externe, cu ocazia unei emisiuni la Realitatea FM.
Acesta a mai precizat că situaţia în care România şi-ar lua acasă infractorii ar fi dacă instanţele de judecată din Peninsulă i-ar condamna definitiv.
În acest moment, infractorii români sunt pasibili cu repatrierea doar dacă o instanţă de judecată de pe teritoriul Italiei a decis acest lucru. Astfel, în perioada imediat următoare, peste 20 de români cu dosare de acest tip sunt prinşi între sistemele a două ţări care nu îi doreşte.
În plus, Diaconescu a mai declarat pentru AFP că "avem un acord cu Italia ce stipulează că repatrierea nu este posibilă decât în cazul unei decizii definitive a justiţiei, dar nu putem accepta cererea italiană de a trimite în ţara de origine orice suspect".
714 de români expulzaţi în 2008
După cazul Mailat, legislaţia italiană cu privire la reducerea infracţionalităţii a vizat expulzarea în ţările de origine a tuturor străinilor ce aveau să fie consideraţi un pericol pentru siguranţa locuitorilor din Italia. Constestată de societatea civilă, măsura adoptată de Guvernul lui Romano Prodi, a dus la repatrierea a 714 de cetăţeni români, arestaţi pentru diferite infracţiuni. Decretul a fost dat după celebrul caz Mailat.
Anunţul cu privire la această cifră, realizată în perioada decembrie 2007-decembrie 2008 a fost dat de Ambasadorul României în Italia, Răzvan Rusu.
Raportate la comunitatea de români din Italia, de aproximativ un milion de persoane, cele 714 de cazuri nu reprezintă un segment considerabil. Cu toate acestea, autorităţie ambelor ţări cooperează astfel încât să se reducă infracţionalitatea în rândul imigranţilor, în special români.
În topul străinilo
