Multi oameni sunt pur si simplu dornici sa nu se integreze. Nimic nu li se pare mai cool si mai dezirabil decat sa fie considerati „mai ciudati". Ei bine, alegerile mele in materie de DJ nu corespund acestei descrieri pentru ca multi DJ buni sunt apreciati de sute de mii de fani, iar eu nu mai am nici timpul si nici rabdarea sa caut vreun „geniu pustiu" care pune Dupa blocuri .

Cu toate astea, o sa va prezint azi doi DJ nemeritat de necunoscuti la noi, responsabili pentru doua dintre cele mai cool compilatii. In UE se vand foarte bine, la noi „Hotel Costes" si „Cafe del Mar" nu reusesc sa se remarce in fata „Buddha Bar", un adevarat fenomen national. Parerea mea este ca dupa primele doua compilatii Buddha Bar, mixate de Claude Challe, nivelul acestor discuri a scazut cu o determinare remarcabila. Nu ma refer doar la selectia pieselor (50% din ele fiind din ce in ce mai proaste), ci mai ales la modul in care sunt asezate si la tehnicile de mixaj folosite. Un micro-omagiu adus lui Challe este si titlul acestui articol, „Chillout in Paris" fiind o compilatie Claude Challe din 2004.

Situatia Buddha Bar-urilor care au cazut din cer direct pe pamant nu se repeta in cazul compilatiilor „Hotel Costes", care ofera de ani buni un reper de „coolness" jazzy si funky. Stephane Pompougnac este numele DJ-ului din spatele acestei veritabile revolutii in gustul „clubberilor". Da, e un nume imposibil pentru un DJ..., dar Stephane a vrut sa impuna piese chiar mai greu de vandut decat numele lui si a reusit. Johnny Depp, Isabelle Adjani si Mila Jovovic stiu cum il cheama. Ei sunt „regulars" la petrecerile lui. Ar fi dragut daca as putea spune acelasi lucru despre noi. Nu e un secret pentru nimeni ca un DJ care nu vinde face maximum doua compilatii. Pompougnac are 11!! Ba chiar 12 daca ne gandim ca a scos si un... „Best of..." Ca orice francez, a pus mu