Înainte de primul concert din România, pe care cântăreţul britanic James Blunt l-a susţinut sâmbătă seara la Sala Polivalentă din Bucureşti, artistul a vorbit pentru EVZ despre cele şase luni cât a servit ca soldat pentru NATO în conflictul din Kosovo (1999), dar şi despre ceea ce înseamnă muzica pentru el. Sursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan LorenczSursa: Zoltan Lorencz
1 /.
Când aveai 14 ani, aveai convingerea adolescentină că vei avea o viaţă interesantă. Ce crezi acum? Este suficient de interesantă cât să scrii o carte sau să faci un film?
Exprimarea mea, acum, este prin muzică. Pasiunea mea este muzica şi cu asta vreau să continui. Nu m-am gândit nicio clipă la asta şi nu pot să spun nici dacă m-ar încânta sau nu ideea.Vreau să merg în continuare cu ceea ce am început.
În copilărie ascultai numai „Silent Night” şi „Happy Birthday”, iar cd-palyer-ul era numai în maşină ...De unde a pornit interesul pentru muzică? Era ceva de genul „ce nu este permis este mai mult dorit”?
Nu e vorba că nu îmi era permis... În familia mea şi a multor cunoscuţi de ai mei, muzica era ascultată foarte mult la televizor. Era un fel de obicei, ca după ce luam masa, să ne uităm la televizor. Deci nu e vorba că nu era permisă muzica, ci de faptul că se asculta mai mult în maşină. Pasiunea pentru muzică a venit de la mama mea, care mi-a insufltat dorinţa de a cânta la pian, era un soi de educaţie. Ea m-a învăţat de mic să cânt, însă abia la 14 ani mi-am descoperit cu adevărat această pasiune.
”Am hotărât că, dacă am un vis, îl voi urma”
Tatăl tău zicea că muzica este zgomot inutil...
Tatăl meu se referea mai mult la faptul că industria muzicală este o afacere dificilă, iar c
