Angajamentul de loialitate, impus după modelul de la Cotroceni de premierul Emil Boc angajaţilor Corpului de Control, încalcă atât Codul Muncii, cât şi Constituţia. Legea fundamentală prevede că nimeni nu e mai presus de lege, dar atât Boc, cât şi Băsescu cred că sunt, din moment ce le cer angajaţilor să le fie lor loiali, şi nu ţării şi legilor care o guvernează. În plus, ordonanţa prin care Boc a impus angajamentul de loialitate nu este avizată de Ministerul Justiţiei şi nu a fost semnată de ministrul Muncii, Marian Sârbu.
Într-un editorial intitulat "Ţara are nevoie de minciuni", publicat în revista The Marketer, fostul consilier prezidenţial Adriana Săftoiu notează că "pentru tăcere sunt invocate inexistente contracte de loialitate sau confidenţialitate confundate grav cu reglementări prevăzute în legi care fac referire la secretul de serviciu.
Încă nici o lege, dar nu e târziu să fie întocmită după chipul şi caracterul omului care are nevoie de acea lege, nu îţi dă dreptul ca, doar din dragoste pentru marele şef, din loialitatea care se transformă, în faţa marelui stăpân al sistemului, într-o adulaţie neţărmurită, să te faci că nu ai înţeles şi nu ai văzut ceea ce contravine legii fundamentale". Adriana Săftoiu face astfel trimitere la celebra Ordonanţă de Urgenţă 3/2009, prin care se consfinţeşte posibilitatea angajării funcţionarilor "numai pe baza încrederii acordate de premier" a "bunului renume" şi cu "condiţia semnării unui angajament de loialitate".
Modelul a fost preluat de la Administraţia Prezidenţială, care l-a instituit prin Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României. Potrivit actului normativ invocat, personalul Administraţiei Prezidenţiale "poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de preşedintele României şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate (.
