Citigroup, unul dintre simbolurile capitalismului american pana acum aproape doi ani cand a izbucnit criza ipotecara subprime, a fost nevoita sa ia de la stat aproape 50 de miliarde de dolari pentru a putea rezista intr-o economie afectata de cea mai grava recesiune de la Al Doilea Razboi Mondial incoace.
Guvernul american isi continua eforturile de salvare a Citigroup, acesta majorandu-si participatia in cadrul bancii aflate in dificultate de la 8% la 40%, conform presei internationale.
Valoarea actiunilor bancii a scazut vineri cu peste 39% in urma anuntului, investitorii temandu-se ca participatiile lor vor fi diluate in urma acestei actiuni.
Banca a primit deja fonduri de 25 de miliarde de dolari in luna octombrie a anului trecut si alte 20 de miliarde de dolari in luna noiembrie. Citi a platit de asemenea 7 mld. $ sub forma de actiuni preferentiale pentru garantii de 301 mld. dolari pentru active cu probleme.
Conform noului acord, trezoreria va converti actiuni preferentiale in valoare de pana la 25 de miliarde de dolari in actiuni comune cu conditia ca detinatorii privati sa fie de acord cu termeni similari. In urma acestei actiuni, guvernul american va detine 36% din actiunile bancii newyorkeze. Fondul de investitii detinut de guvernul din Singapore a anuntat ca participatia sa va creste la 11,1% dupa ce-si va converti actiunile preferentiale in actiuni comune. Printul Alwaleed Bin Talal, Capital Research Global Investors si Capital World Investors sunt alti detinatori de actiuni preferentiale care au fost de acord cu acest schimb, a anuntat Citigroup.
Implicarea sporita a guvernului complica eforturile directorului executiv al bancii americane Vikram Pandit de a restaura increderea in aceasta dupa ce actiunile au atins cel mai scazut nivel din ultimii 18 ani. Guvernul sprijina Citigroup de teama ca un eventual cola