In contextul crizei financiare internationale, CEC a revenit in atentie, fiind vazuta ca o parghie importanta prin care statul s-ar putea implica in economie.
Conducerea CEC Bank, singura institutie de credit de talie mare ramasa in administrarea statului, continua sa faca obiectul negocierilor politice. In ultimii cinci ani la conducerea bancii s-au succedat nu mai putin de patru presedinti, aproape fiecare ministru de finante numind un presedinte agreat.
CEC, cea mai veche banca din sistem, a trecut printr-un proces de privatizare ratat, care s-a incheiat cu respingerea singurei oferte de preluare din partea grecilor de la NBG in decembrie 2005, iar in 2008 a inceput un proces de rebranding, in incercarea de a-si improspata imaginea. In tot acest timp banca a pierdut aproape constant cota de piata sub presiunea concurentei puternice din partea jucatorilor privati.
Radu Ghetea, care s-a aflat la conducerea CEC pana luna aceasta, a fost numit in functie in mai 2007 de ministrul de finante de la acea vreme, Varujan Vosganian. Ghetea, care detinuse in anii precedenti functii de conducere in cadrul Alpha Bank, ca prim-vicepresedinte executiv, iar in ultima perioada presedinte al Consiliului de Administratie. El este de asemenea seful Asociatiei Romane a Bancilor. Statul mai controleaza doar doua banci - CEC si Eximbank.
A doua a ajuns in sfera de influenta a PSD in conditiile in care statul este acolo actionar majoritar prin intermediul AVAS, condusa de Mircea Ursache. In urma cu trei saptamani, Ursache a facut schimbarea la Eximbank, numindu-l presedinte pe Ionut Costea.
Ghetea ramasese astfel pe pozitie la aproape trei luni de la instalarea noului guvern si a ministrului de finante membru al PD-L, Gheorghe Pogea, bancherul considerand ca nu este normala "schimbarea unei echipe care functioneaza". Zvonurile privind inlocuirea sa au
