ISTORIE. Tezaurul de la Pietroasa, Grigorescu, Aman, Tătărescu - de la Bucureşti la Compiègne: ruta unei expoziţii în Franţa.

Cloşca cu pui de aur”, tablouri de Grigorescu, Aman sau Tătărescu şi alte câteva zeci de opere de artă şi documente sunt expuse, până la sfârşitul lunii iunie, la Castelul din Compiègne, reşedinţă celebră a suveranilor Franţei, sub genericul „Napoleon al III-lea şi Principatele Române”.

Expoziţia, organizată pentru a celebra 200 de ani de la naşterea împăratului francez şi 150 de ani de la unirea Principatelor Române, a fost prezentată mai întâi la Bucureşti, la sfârşitul anului trecut, la Muzeul Naţional de Artă. Cele 200 de exponate din 39 de muzee şi instituţii româneşti şi franceze sunt reunite în sălile palatului din Compiègne, în apartamentele căruia a locuit, în 1863, Carol I, viitorul rege al României bucurându-se, în epocă, de susţinerea politică directă a suveranului francez.

Napoleon al III-lea, interesat de cauza românilor

„Lăptăreasa din satul Tunari” străjuieşte, încă de pe 21 martie, porţile maiestoase ale palatului imperial din Compiègne, reşedinţă succesivă pentru toţi suveranii Franţei, de la Clovis la Napoleon al III-lea. Pictată de Carol Pop de Szatmari pe la 1854, acuarela înfăţişând o ţărancă în costum tradiţional, expusă ca afiş de mari dimensiuni la intrarea în castel, îi invită pe francezi să descopere un episod comun prea puţin cunoscut din istoria celor două ţări.

„Legătura dintre Napoleon al III-lea şi România e, pentru mine, inedită”, mărturiseşte un vizitator francez, venit de la Paris la inaugurarea expoziţiei de la Castelul Compiègne. Scrisori originale şi telegrame, petiţii şi afişe din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe din Paris ilustreză rolul pe care Franţa l-a jucat în unirea Principatelor Române. În expoziţie sunt expuse petiţii adresate