Gospodinele din toate zonele ţării respectă cu stricteţe programul din Săptămâna Mare. Sursa: Adi Pâclișan

Ne primenim casele de Paşte, ne luăm haine noi, vopsim ouăle, facem friptură de miel, mergem la Slujba de Înviere şi ne salutăm cu „Hristos a Înviat!”. Aşa făceau şi bunicii noştri. Unele tradiţii s-au schimbat, altele s-au adaptat.

De exemplu, bunicii noştri nu aveau ouă multicolore, cu sidefuri şi scipici, iar mesele festive se rezumau la bucatele pascale. Ei nu pierdeau vremea citind sms-uri de felicitare luate de-a gata de pe site-uri de specialitate, dar aveau timp să stea de vorbă unii cu alţii.

Până în Joia Mare, gospodinele trebuie să încheie curăţenia generală de Paşte şi să se apuce de pregătirea bucatelor de sărbătoare. O regulă strictă, spun femeile trecute prin viaţă, este aceea că, până în Joia Mare, casa trebuie să strălucească de curăţenie. „Paştele e ceva special, pentru că e prima sărbătoare de primăvară. E un gest de purificare, în fond, să dai afară praful, să luminezi ferestrele, să cureţi toate resturile din trecut, pentru o viaţă nouă”, povesteşte Georgeta Ardereanu, o femeie din Timişoara.

În Joia Mare se coc prăjiturile şi se vopsesc ouăle

Tradiţia, spune Georgeta Ardereanu, cere ca în Joia Mare să se frământe şi să se coacă prăjiturile, şi, în aceeaşi zi, pe înserat, să se roşească ouăle. „Ce trebuie să ştie orice femeie de casă e că în Joia Mare se vopsesc ouăle. Seara, după ce venim de la biserică, unde s-au citit cele 12 Evanghelii. Aşa am învăţat şi eu de la bunica mea, şi ea de la generaţiile dinainte”, ne spune gospodina. Apropiată bisericii, nu a lipsit de la slujbe în Săptămâna Patimilor, dar a găsit timp să se ocupe şi de bucătărie.

Joi dimineaţa scoate făina din şpais, ouăle şi zahărul, ca să se încălzească la aceeaşi temperatură. După-amiaza, pleacă