Cei doi scriitori nu au rezistat să trăiască în canoanele lumii Bisericii şi mănăstirii şi au părăsit-o, Arghezi scriind cei mai ne-canonici Psalmi din literatura română Sursa: Codrin Prisecaru
1 /. Cu cele sfinte au „cochetat” şi scriitori foarte mari. Ion Creangă (1837-1889), după ce timp de 12 ani a activat ca dascăl şi diacon la diferite biserici din Iaşi, a fost exclus definitiv din rândurile clerului (pe 10 octombrie 1872), deoarece şi-a părăsit nevasta, a tras cu puşca în ciorile care murdăreau Biserica Golia şi s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon (în 1993, a fost reprimit post-mortem în rândurile clerului).
Tudor Arghezi (1880-1967), la vârsta de 19 ani, a intrat la mănăstirea Cernica, unde a stat patru ani, până în 1904. Poetul a mărturisit mai târziu că nu era foarte atras de viaţa de călugăr şi că a recurs la acest refugiu mai mult din comoditate, unul dintre unchii săi fiind un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. La maturitate, Arghezi a devenit autorul unora dintre cei mai anti-canonici „Psalmi” din literatura română şi universală.
IPS Bartolemeu Anania, scriitor cunoscut
Cei mai cunoscuţi scriitori care au activat în mediul bisericesc, având drept violon d’Ingres această „patimă” a scrisului, sunt Gala Galaction, Damian Stănoiu şi, mai aproape de noi, Valeriu Anania, actualmente arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, sub numele de IPS Bartolomeu Anania.
Galaction a scris un roman de ispăşire
Gala Galaction (Grigore Pişculescu, 1879-1961) a scris romane de dragoste („Roxana”, „Doctorul Taifun”) şi un frumos roman despre ispăşire („Papucii lui Mahmud”), precum şi excelente nuvele fantastice („Moara lui Călifar”, „În pădurea Cotoşmanei” ş.a.). Totodată, Galaction, eminent pro
