Ancora-icoană, crucifixul-ştecăr, veioza-ceas cu îngeraşi, cutiile muzicale sau florile din plastic au fost taxate drept kitsch de organizatorii expoziţiei „Kitschul, un stil de viaţă”. Nu au scăpat nici palatul lui Gigi Becali, cu uriaşul crucifix aurit care se iveşte pe deasupra gardului sau cazinourile din clădirile vechi care au fost împopoţonate, ca de sărbători, cu beculeţe pe toate laturile. Sursa: Roxana ComanSursa: Roxana ComanSursa: Roxana ComanSursa: Roxana Coman

1 /. „Kitschul favorizează plăcerea facilă, fără efort intelectual şi neagă autenticul”, a spus Mihaela Pop, conferenţiar la Facultatea de Filozofie, care s-a ocupat de organizarea expoziţiei alături de studenţii de la Facultatea de Istorie. „El are şi funcţie socială. Obiectele-kitsch sunt alese de posesorii lor pentru a sublinia statutul lor. Putem vorbi de un om-kitsch, de o mentalitate kitsch, axată pe fericirea imediată, facilă, pe frenezia posesivă, pe dorinţa de a avea cât mai multe obiecte”, explică ea. Kitschul din România, provocat de şocul dintre societatea comunistă şi cea capitalistă

Expoziţia conţine şi fotografii cu obiecte pe care le întâlnim la tarabe de sărbători sau la orice 1 martie: tricouri şi brăţări în culori stridente, cu sclipici, lumânări roşii cu imagini de sfinţi lipite pe ele, papagali, iepuraşi, farfurii cu Sfânta Familie sau binecunoscuţii îngeraşi durdulii. „Kitsch-ul are tendinţa să fie agresiv, să ne invadeze toate compartimentele vieţii, fie că vrem sau nu”, crede Roxana Coman, studentă în anul III la Facultatea de Istorie. Însă el nu este caracteristic numai pentru societatea românească. „El este generat în perioade de schimbări sociale rapide, cum se întâmplă la noi după ’90. Oamenii din socitatea noastră comunistă a trebuit, în câţiva ani, să facă faţă provocărilor cu care s-au confruntat occidentalii de-a lungul a 30-40 de ani”, mai spune P