Am citit ieri pe Hotnews ca pentru a iesi din criza, Guvernul ungar se pregateste sa creasca TVA de la 20 la 25% si sa reduca pensiile, fapt care m-a facut sa ma intreb de ce ungurii pot lua decizii corecte din punct de vedere economic iar noi nu.
In urma cu doua luni, pe fondul demisiei fostului PM Ferenc Gyurcsany, Partidul Socialist l-a propus pe independentul Gordon Bajnai (venit din mediul de afaceri si fost ministru al economiei) pentru un mandat scurt, de doar un an insa cu misiunea clara de a face tot ceea ce este necesar pentru ca Ungaria sa iasa din criza.
Fara sa isi faca nici un calcul “electoral”, omul a intrat cu bocancii in cheltuieli, promitand un deficit bugetar de doar 2.9%, cu atat mai dificil de atins cu cat in 2009 economia ungara se va contracta cu 6% in timp ce Guvernul de la Bucuresti se da de ceasul mortii sa mentina deficitul bugetar in limita a 4.6%, desi scaderea economica este prognozata la “doar” 4%.
Este clar ca in Romania, fiecare masura pe care Guvernul o ia este mai intai analizata din punctul de vedere al implicatiilor electorale iar pe de alta parte, sindicatele, incapabile sa inteleaga faptul ca suntem in criza, continua sa ceara mariri de salarii si sa nu fie de acord cu reforma sistemului bugetar.
Dl. Traian Basescu si-a asumat greseala promulgarii Legii cresterii salariilor din invatamant dar asta nu ma incalzeste cu nimic. Cine isi asuma vina cresterii salariilor si pensiilor anul trecut cu mult peste orice calcul economic? Cine isi asuma vina ca dupa 4 ani de crestere economica sub mandatul PNL, bugetul a intrat in faliment dupa doar cateva luni de criza? Cum putem trece in doar un an, de la o crestere economica de 7.1% la o scadere de 4%? Cat de sustenabila a fost cresterea respectiva daca acum economia se prabuseste ca un castel de nisip?
Cand vine vorba despre promisiu