Deşi unui bucureştean îi revin numai 5-6 metri de spaţiu verde, Capitala ar putea să piardă 3.000 de metri pătraţi din cele 1.700 de hectare care au rămas în oraş. Sursa: Adi Pîclișan "Este o mare presiune internaţională pentru realizarea acestui monument. Autorităţile au lucrat într-un stil cum se întâmplă în România, hai să facem, fără nici un plan. În 2006 s-a pus acolo o piatră de temelie pentru acest monument, fără să existe autorizaţie. Şi acuma ne-am trezit că în două săptămâni se duce preşedintele în Israel, aşa că hai să facem de pe o zi pe alta", a declarat pentru evz.ro Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.
Un parc de 3000 de metri pătraţi din faţa Ministerului de Interne, delimitat de străzile Anghel Saligni, Mihai Voda, Brezoianu şi Lipscani, este ameninţat cu defrişarea, în locul său urmând să fie construit Monumentul Holocaustului. Mai multe organizaţii non-guvernamentale spun că acţiunea este ilegală.
Vineri, deşi autorizaţia de defrişare nu a fost încă emisă, angajatii ADP de la sectorul 5 au smuls aproape tot gardul viu din jurul parcului. Au fost smulşi 600-800 de arbuşti tuia, care nu se mai pot replanta, paguba fiind de 300.000-400.000 lei.
Sosiţi la faţa locului, inspectorii Gărzii de Mediu Bucureşti au constatat că nu exista o autorizaţie de desfiinţare, iar angajaţii ADP au dispărut după apoximativ cinci minute. ONG-urile susţin că atât Planul Urbanistic Zonal, cât şi autorizaţia de construcţie, încalcă Legea Mediului, care interzice, prin articolul 71, schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, reducerea suprafeţei sau strămutarea lor. Proiectul Monumentului Holocaustului, finanţat de Ministerul Culturii, presupune defrişarea totală a parcului, betonarea sa şi ridicarea a cinci construcţii: Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Coloana, Roata Ţiganilor. Organizaţiile nu se opun
