Încercările familiei regale de a reveni la putere au fost întotdeauna eşecuri notabile. Ultimul aspirant, Prinţul Duda, vine cu sânge albastru de alianţă şi promisiuni vagi. La Bucureşti, în faţa parlamentului, Carol I jură că va respecta legile, va apăra religia ţării şi integritatea teritoriului. Odată cu jurământul primului monarh al României, începând cu 10 mai 1866, se sărbătoreşte ziua regelui. După 50 de ani de exil, în 1997, ultimul rege al României intră definitiv în ţară. Sursa: Sorin Antonescu

Odată cu dispariţia regimului comunist, mai marii ţării au susţinut prin vot, în diverse consilii, că „încă nu era cazul să vină regele”. Abia în 1992, Regelui Mihai i se acceptă dreptul de a face doar o vizită scurtă în România. Chiar dacă, odată cu trecerea timpului, şi-au repoziţionat discursul, majoritatea politicienilor care s-au perindat la guvernare din perioada postdecembristă au respins categoric revenirea Regelui Mihai.

Unitate şi sănătate pentru ţară

În 1992, Radu Câmpeanu, preşedintele PNL de atunci, a stârnit discuţii aprinse după ce a venit cu ideea de a-l propune pe Mihai I la preşedinţia României. Regele a refuzat. La începutul lunii aprilie a anului acesta, Prinţul Duda face declaraţii publice în care spune că intră în campania electorală pentru scaunul de la Palatul Cotroceni. Socrul, Regele Mihai, îşi arată susţinerea şi declară că implicarea Casei Regale urmăreşte „să unească şi să însănătoşească România de astăzi”.

Imediat, prinţul intră în tăvălugul campaniei electorale. Prima mişcare pe care o face este aceea de a solicita sfaturile lui Betsy Myers, consilieră care a făcut parte din stafful de campanie al lui Barack Obama. La scurt timp, discursul prinţului este luat la puricat şi se analizează ascensiunea sa de la sublocotenent în rezervă la colonel de armată, cariera de actor şi lipsa sângelui