Nu ma prea uit la Mondenii; nu ma prea uit pentru ca nu am timp, altminteri, m-as uita! Daca dau de ei, din intamplare, raman si ma si distrez. Uneori, mi se pare ca domnisoarele alea cam bat apa in piua, dar sunt sigura ca e totul cu un scop, ca personajele, imitate ritualic, apar ritualic, de la episod la episod, cu un scop, ca exagerarile, daca nu sunt de rigoare, sunt gandite ca fiind de rigoare…ce stiu eu, voi aprecia intodeauna munca, responsabilizarea, seriozitatea, inteligenta, talentul, iar in balciul "umorului" autohton, unde singurele lucruri la care umoristii apeleaza sunt grotescul si penibilul marlanesc, oamenii astia de la Mondenii au venit, inca de la inceput, cu un umor proaspat, muncit, responsabil, matur, inteligent. Chiar m-am gandit ca n-o sa tina, uite ca tine si au si succes, lucru care ma bucura si ma surprinde placut! Nu e usor sa faci umor! Ca mergi pe imitatie, comedie de personaj, comedie de situatie, absurd etc…umorul e greu! Viciile de procedura din actiunile oamenilor, din atitudini, din conflictele interioare, comportament, vise, afect, emotional etc nu sunt, asa cum par, la prima mana, usor de surprins, usor de inchegat intr-o poveste care te va face sa razi. I-am admirat intodeauna mult pe "comedieni", indiferent ca e vorba de scriitori, actori, dramaturgi, oameni simpli care au stiinta si talentul sa faca asta! Il plac pe Molliere mult mai mai mult decat il plac pe Shakespeare! Dar asta este o alta discutie. Daca tot ne aflam in zona asta, definitia care mie mi s-a parut cea mai aproape de comedia pe gustul meu este aceasta: "Comedia este locul in care absurdul se intalneste cu acceptarea". Dar sa trecem la bloguri, pentru ca nu despre Mondenii vreau sa scriu, ci despre blogul lui Mihai Bendeac de la Mondenii. Asa s-a nimerit, n-am tinut neaparat sa scriu despre blogul lui!
Mihai Bendeac! Nu sunt fana lui, abia stiu cine e
