Furnizarea de informaţii suficiente publicului şi mass-mediei, procese soluţionate într-un termen rezonabil şi fără cheltuieli prea mari, hotărâri judecătoreşti motivate clar şi date publicităţii, dar şi „fonduri suficiente” pentru sistemul judiciar, asigurate de guvern şi parlament.

Acestea sunt doar câteva dintre prevederile rezoluţiei privind transparenţa şi accesul la justiţie, adoptată, ieri, la Bucureşti, de cei 400 de magistraţi participanţi la Adunarea Generală a Consiliilor Juridice Europene.

Deşi documentul are valoarea unei directive europene, care ar trebui aplicată rapid de judecători şi de guvernanţi, multe dintre prevederile acestuia sunt imposibil de pus în practică în România.

Motivul: din cauza procedurilor gre oaie, la noi, procesele trenează chiar şi ani buni - spre deosebire de ma ximum un an în Europa de Vest -, iar birocraţia „înfierează” încă acce sul publicului la motivările deciziilor luate de magistraţi.

Cât despre „fondurile suficiente”, Ministerul Justiţiei s-a văzut în acest an în imposibilitatea de a mai achita o parte dintre drepturile salari ale ale magistraţilor şi ale per sona lului auxiliar din justiţie - majoritatea sporuri astronomice, ob ţi nu te prin hotărâri judecătoreşti.

În ciuda acestor evidenţe, oficialii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin că „instituţia se va ocupa de implementarea acestei re zoluţii, aplicabilă din momentul în care a fost adoptată, adică de ieri”. Cât despre durata proceselor, „procedurile durează atâta timp cât prevăd Codurile”, au ţinut să precizeze ma gistraţii.

„Documentul recunoaşte, la nivel european, principiile care au fost deja adoptate de judecătorii români, în urmă cu doar câteva săptămâni”, a explicat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al CSM, judecătorul Cecilia Morariu.