În ţările cu mai mulţi oameni inteligenţi decât proşti, dacă ajungi persoană publică în urma unei prestaţii profesionale meritorii, ai şansa să devii un formator de opinie. O dată ajuns acolo, ai o responsabilitate în plus când vorbeşti, când te îmbraci cumva, când te tunzi altfel, când îţi povesteşti vacanţa, familia sau prietenii, obiceiurile sau pasiunile. Dacă recomanzi o carte, nişte mii o citesc, măcar de curiozitate. Când îţi iei o poşetă, mai multe femei care te admiră, şi-o cumpără. Când porţi mai multe brăţări pe mână, o combinaţie de cârpe şi diamante, tot mai multe poartă acelaşi set de brăţări. Scrii o carte..., ajunge în top, drept poate nu cea mai bună, dar cea mai potrivită pentru cei care gândesc ca tine. Deschizi un site, ţi-l vizitează cei mai multi utilizatori. Lansezi o linie de lenjerie, face record de vânzări. Apari într-o reclamă la un şampon, şamponul se vinde atât de bine, încât oamenii cu şamponul se întorc la tine, ca să le mai fii o dată imagine, şi-nc-o dată... Reuşeşti să convingi autorităţi să se implice în demersurile tale umanitare, reuşeşti să aduni milioane de euro pentru acţiuni umanitare transparente şi extrem de eficiente, vin la tine mai toţi cei care au nevoie de un sfat, de bani, de sprijin în acelaşi tip de acţiuni. Apari pe o copertă şi faci record de vânzări, vin toţi la tine şi, pentru că nu se izbesc de texte plate şi de minciuni, vin mereu la tine şi vând mereu la fel de bine (pentru viitoarele vedete TV - presa nu te ridică, aşa cum o să tot auziţi de la cei mai neprofesionişti ziarişti care vor scrie mereu inepţii despre voi - când ai o emisiune de succes la TV, presa nu te poate ridica nicăieri - tu ai, în orice scenariu, un număr dublu, triplu sau chiar de zeci de ori mai mare de oameni care te privesc, decât au ei cititori ... - deci, dacă faci orice altceva, da, presa te poate ridica puţin, dar televiziunea îţi ga