Horia-Roman Patapievici: „Proştilor le pare inteligent, ignoranţilor le pare erudit, iar omului de pe stradă îi pare competent. Dar pentru oamenii de bun-simţ e pur şi simplu un gargaragiu”. Sursa: Codrin Prisecaru

Spuneam săptămâna trecută că se cere oricărui parlamentar să nu vadă lucrurile în mic şi nici numai în interes particular. Pentru a alege bine, aceste condiţii sunt poate necesare, dar, cum vom vedea, ele nu sunt deloc suficiente.

Căci la alegerile euro-parlamentare din 7 iunie, avem un candidat care vede mereu lucrurile în mare şi care invocă totdeauna interesul public. Problema este că le vede deformat şi că noţiunea sa de interes public e când obscură, când de nesusţinut. Viaţa e mai bogată decât teoriile, iar exemplul dlui Severin ne sare în ajutor, ca răspuns la întrebarea „pe cine nu trebuie să votăm?”.

Adrian Severin are o bună reputaţie publică. Lumea îl consideră cumpănit, competent, moderat. Pentru că are replică onctuoasă, pare că vorbeşte bine. Pentru că practică politeţea agreabilă, pare un om moderat. Şi pentru că uzează de o sintaxă alambicată, pare competent. În fapt, dl Severin nu e nici moderat, nici competent, nici bun vorbitor.

Este fanatic, incompetent şi încâlcit. Episodul cu prezenţa inadmisibilă a hidrogenului în apă îi pune în lumină nu doar ignoranţa, ci şi demagogia. Ignoranţa dlui Severin nu e inofensivă, deoarece dl Severin nu e modest. Oamenii lipsiţi de modestie vor să schimbe lumea pentru ca ei să rămână neschimbaţi, iar dl Severin, vă amintiţi, voia să se ia măsuri pentru ca prezenţa hidrogenului în apă să fie înlăturată.

În ignoranţa dlui Severin stă la pândă mania de a lua măsuri. Este ceea ce o face periculoasă. Manie înseamnă nebunie. E nebunie când inteligenţele precare se simt destinate să ia măsuri. E nebunie furioasă când măsurile sunt lăsate la îndemâ