În 1975, se împlineau 30 de ani de la eliberarea Cehoslovaciei de către Armata Roşie. În cinstea evenimentului, autorităţile de la Praga au instituit "Medalia comemorativă cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a insurecţiei naţionale slovace, a insurecţiei din mai a poporului ceh, a eliberării Cehoslovaciei de armata sovietică". Trei în una, s-ar zice.
Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac şi CC al Frontului Naţional al Cehilor şi Slovacilor au decis să confere distincţia şi lui Nicolae Ceauşescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la 9 mai 1975, la Bucureşti. Onoarea acordării medaliei din partea "tovarăşilor" cehoslovaci a revenit lui Miroslav Sulek, ambasadorul acreditat la Bucureşti.
Acelaşi Sulek care, în urmă cu şapte ani, "invitase" trupele sovietice la Praga, pentru a doua oară în istoria recentă a ţării. În 1968, el conducea Agenţia Cehă de Ştiri (Ceteka), fiind, alături de Viliam Salgovic (ministru de Interne) şi Karel Hoffman (director la Ministerul Administraţiei Centrale a Comunicaţiilor), unul dintre demnitarii conservatori care se opuneau reformelor iniţiate de Alexander Dubcek.
La 20 august 1968, din proprie iniţiativă sau la comandă sovietică, a încercat să publice o scrisoare din partea membrilor CC al PCC prin care aceştia solicitau asistenţă militară sovietică împotriva "forţelor contra-revoluţionare". Numai opoziţia responsabilului ediţiei de noapte a agenţiei a împiedicat gestul lui Sulek.
După intervenţia tancurilor sovietice, Radio Praga Liberă l-a acuzat pe Sulek că pregătise din timp lovitura de stat împotriva lui Dubcek. Culmea ironiei, deşi a sprijinit invazia, s-a aflat în primul val de înalţi funcţionari cehoslovaci demişi după evenimentele din august 1968.
După câţiva ani, a fost reactivat, oferindu-i-se funcţia de ambasador
