Viaţa şi opera părintelui psihanalizei, precum şi un portret al vremurilor în care acesta a trăit şi pe care le-a influenţat covârşitor sunt prezentate în documentarul „Sigmund Freud”.

Sigmund Freud, considerat unanim părintele psihanalizei, a descoperit, pornind de la propriile- i experienţe, principalele teme ale psihanalizei şi a impus treptat practica psihanalizei ca psihoterapie a nevrozelor. Evreu stabilit în Viena, Freud a publicat în 1899 principala sa lucrare, „Interpretarea viselor”, prima carte ştiinţifică dedicată interpretării viselor, îmbogăţită constant de autor în ediţii succesive.

„Calea regală” spre autocunoaştere

„Viaţa mea nu este separată de psihanaliză”, spunea Freud, care analiza în această carte propriile-i vise, prezentând etapele naşterii acestora în încercarea de a explica structura psihicului uman. Omul de ştiinţă spunea despre vis că este „calea regală spre cunoaşterea inconştientului”.

Inconştientul, subconştientul, refularea, complexul lui Oedip, mecanismele uitării, sexualitatea infantilă sunt teme importante descoperite de Freud, care au devenit repere ale culturii generale legate de psihic.

Clivaj în lumea ştiinţifică

Teoriile sale au marcat lumea ştiinţifică a vremii şi au dus la numeroase rupturi în interiorul acesteia. Mulţi dintre susţinătorii săi iniţiali s-au situat ulterior pe poziţii adverse, ridicând obiecţii la teoriile psihanalitice impuse de Freud. Acesta a fost cazul lui C.G. Jung, părintele psihologiei analitice, sau cel al lui Alfred Adler (psihologia individuală).

Cazul cocaina

În 1884, Freud descoperea proprietăţile analgezice ale cocainei. De reţinut e faptul că, la vremea aceea, drogul nu era interzis şi nici nu se cunoşteau efectele sale nocive. Freud însuşi folosea cocaina drept tonifiant, pentru a-şi trata depr