Turul Franţei este, fără îndoială, cea mai importantă competiţie anuală organizată de Federaţia Internaţională de Ciclism. Premii de peste trei milioane de euro şi foarte mulţi bani câştigaţi din drepturile de televiziune, aproximativ 23 de milioane de euro, aduc, cu siguranţă, rutieri de top. Iar acolo unde sunt prezenţi cei mai buni sportivi din lume este şi spectacol, mass-media fiind interesată de fiecare metru pe care componenţii echipelor participante îl străbat pe şosea.

Lance Armstrong vine în Franţa cu scopul declarat de a se bate pentru încă un titlu. Cel cu numărul opt. Americanul are, spun eu, altceva de demonstrat. Lance vrea să-şi arate mai întâi lui că poate să mai sară încă un obstacol, după ce a învins cancerul. Abia după aceea, texanul poate transmite lumii întregi un alt mesaj, acela de a arăta că este unic pe mapamond, un lider incontestabil pe şoselele lumii.

Multă lume spune că, la 37 de ani, Armstrong nu are forţa de a-l învinge pe spaniolul Alberto Contador. Însă nu este aşa. Sportivul de peste Ocean are o determinare ieşită din comun şi poate câştiga „Le Tour”.